Partea I

         Comuna Bălăşeşti cuprinde 4 sate: Bălăşeşti, Ciureşti, Ciureştii Noi şi Pupezeni. Este situată în nordul judeţului Galaţi, la hotarul cu judeţul Vaslui, în colinele Covurluiului, altitudinea din cuprinsul teritoriului său variind între 59 m – 258 m. Suprafaţa este de 6.479 ha, iar populaţia este de 1891 locuitori (decembrie 2021). Temperatura medie anuală a aerului este de 9,7° C. Comuna se află în bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Bârlad şi Hobana. Se află la 91 km de Galaţi şi 22 km de Bârlad.

             Recensământul populației, pentru anul 2021*, la nivelul întregii comune era următorul: 

• Total: 1891 locuitori, din care:
• Masculin (bărbați/băieți): 967 locuitori;
• Feminin (femei/fete): 924 locuitori.

*Recensământul populației și locuințelor (decembrie 2021)

Populația rezidentă, pe sexe, din cadrul comunei Bălășeti, județul Galați

(conform Recensământului populației și locuințelor, decembrie 2021)

Satul	Total populație rezidență	Din care de sex masculin	Din care de sex feminin
BĂLĂȘEȘTI	976	514	462
CIUREȘTI	247	120	127
CIUREȘTII NOI	520	255	265
PUPEZENI	148	78	70
COMUNA BĂLĂȘEȘTI	1891	967	924

      Din anul 1992, până în anul 2002, populația comunei Bălășești a crescut cu 122 de persoane: de la 2444 de persoane (în anul 1992), la 2566 de persoane (în anul 2002). Însă, din anul 2002 și până în anul 2011, populația a scăzut destul de mult, mai exact cu 271 de persoane: de la 2566 de persoane (în anul 2002), la 2295 de persoane (octombrie 2011). Și mai grav, la recensământul din 2021 populația comunei era de numai 1891 locuitori, cu o scădere de 404 locuitori, față de recensământul din 2011.

Scurtă concluzie: Într-un decurs de numai 10 ani (2011 – 2021), comuna Bălășești a „pierdut„ 404 locuitori, din care:

• 214 persoane de sex masculin (bărbați/băieți);
• 190 persoane de sex feminin (femei/fete).

        Satul Bălăşeşti este atestat documentar la 20 martie 1528. Toponimul are la bază onomasticul „Băloşi” care este menţionat într-un document de atestare: „Aceste adevărate slugi ale noastre, Toader şi fraţii lui … copiii lui Băloşi … toţi nepoţii lui Giurgea Sârbul”.

            Recensământul populației, pentru anul 2021, la nivelul satului Bălășești este:

• Total: 976 locuitori, din care:
• Masculin (bărbați/băieți): 514 locuitori;
• Feminin (femei/fete): 462 locuitori.

       Satul Ciureşti este atestat documentar la 17 martie 1508, s-a format din onomasticul „Ciur” care este un substantiv de origine latină folosit într-un catastif de scule scris la Braşov în septembrie 1508. „Ciur” a fost probabil o poreclă dată acestui sat deoarece locuitorii acestuia foloseau ciurul. Alţii sunt de părere că această denumire provine de la o anume configuraţie a ochilor, „ochi de ciur” însemnând „cu ochi mici”.

        Recensământul populației, pentru anul 2021, la nivelul satului Ciurești este:

• Total: 247 locuitori, din care:
• Masculin (bărbați/băieți): 120 locuitori;
• Feminin (femei/fete): 127 locuitori.

Recensământul populației, pentru anul 2021, la nivelul satului Ciureștii Noi este:

• Total: 520 locuitori, din care:
• Masculin (bărbați/băieți): 255 locuitori;
• Feminin (femei/fete): 265 locuitori.

      Satul Pupezeni este atestat la 2 iunie 1663, iar numele lui provine din onomasticul „Pupăză”. Locuitorilor acestui sat li s-a atribuit acest apelativ deoarece erau consideraţi oameni vorbăreţi.

        Recensământul populației, pentru anul 2021, la nivelul satului Pupezeni este:

• Total: 148 locuitori, din care:
• Masculin (bărbați/băieți): 78 locuitori;
• Feminin (femei/fete): 70 locuitori.

Surse:

• Geacu, Sorin. Judeţul Galaţi : Dicţionar de geografie fizică. Bucureşti : Editura CD Press, 2007;
•  Recensământul Populației și al Locuințelor 2021. 

Partea a II –  a

„Comuna Bălășești, județul Galați, este așezată la extremitatea nordică a județului Galați, pe un teren deluros ce face parte din punct de vedere geografic din colinele Tutovei; cuprinsă între comunele Grivița – județul Vaslui la Nord, comuna Bălăbăneștiti, județul Galați la Est, comuna Dragalina – județul Vaslui la Vest și comuna Cerțești- județul Galați la Sud-Vest.

Comuna Bălășești este compusă din patru sate: Bălășești, Ciurești, Ciureștii Noi și Pupezeni. Este străbătută de pârâul Hobana care își varsă apele în râul Bârlad.

Din informațiile orale cea mai veche așezare a comunei este satul Pupezeni care are peste 500 de ani existență. Satul a fost conceput la 2 km  mai la Nord de așezarea actuală la punctul care și azi se numește Ezer. Boierul Ferchez și-a căsătorit cele 3 fiice Ghilușa, Anghelina și Stanca cu 3 tineri: Căpățînă, Tacu, Tercu.

Una din aceste familii (Tacu) nu mai este în actualul sat iar celelalte doua Căpățînă și Tercu își continuă arborele genealogic și astăzi. Satul era compus din câteva bordeie. Teama de năvălire a turcilor a făcut ca așezarea să fie mutată în pădurea din apropriere pe un teren greu accesibil, într-o poiană unde se strângeau pupezele numită “Poiana Pupezelor” de la care se trage și numele actual al satului – Pupezeni.

Sătenii duceau o viață foarte grea, muncind pe moșiile boierilor Șuțu, Dobrovici și Angheluță. Astăzi satul numără 156 de familii care locuiesc în case corespunzătoare din toate punctele de vedere.

Locul învelitorilor cu paie le-a luat în întregime tabla și țigla, iar paturile din țăruși și saltelele din paie au fost înlocuite cu mobilă pe masura puterii economice mereu crescândă a locuitorilor.

În sat s-a instalat o rețea electrică de joasă tensiune pe o lungime de 2,5 km iar antenele de radio și televizor se ridică deasupra a peste 90 de case.

 Satul Bălășești a luat ființă înainte de anul 1800. Înainte de a se construi satul Bălășești, aceste locuri erau în stăpânirea doamnei Mănoaia care a vândut fraților Alecu, Grigore și Natalia Șuțu, niște boieri greci, toată moșia de peste 2000 ha care a fost apoi arendată de către frații Mihalache și Nicolaie Ivanciu și ca până la urmă au cumpărat întreaga moșie de la frații Șuțu. Cea mai mare parte din suprafața moșiei era pășune pentru oi, fapt ce a adus în această parte mai mulți ciobani chiar de la distanță depășind km. Așa se explică faptul că aici au venit ciobani tocmai din localitatea Baloșești – Roman – județul Neamț, care s-au și stabilit aici dând naștere actualului sat Bălășești. Casele erau foarte puține, oamenii nu aveau posibilitatea să-și construiască decât atunci când primeau lemne de la boier pentru construirea unui bordeu (cocioabă li se spuneau atunci).

Toți oamenii munceau la boieri. Reforma agrară inițiată de marele patriot român Alexandru Ioan Cuza din 1864 a adus aici țărani din alte localități apropiate celei ce a adus la apariția unor noi nume de familii. Astfel actuala familie Brătuleanu provine din locuitorii veniți din satul Brătulești – județul Galați, familia Scutaru foarte răspândită astăzi în satul Bălășești, provine de la ocupația de scutar la oi (un fel de administrator-socotitor la producția de ovine). Se lucra numai cu plugul de lemn.

În anul 1850 satul era format din aproximativ 100 de cocioabe.

Împroprietărirea țăranilor din anul 1864 s-a facut în mod părtinitor: țăranii care aveau 6 boi au primit 5,5 fălcii de pământ (8ha), cei care aveau 2 boi au primit 3,5 fălcii de pământ (5ha), cei care aveau numai brațele de muncă au primit 2 fălcii (3ha).

Urmaș a lui Mihalache Ivanciu a fost Virginia Dimipol care a stăpânit moșia până în anul 1945 când pământul boierilor a fost luat în stăpânirea statului în vederea înfăptuirii reformei agrare din anul 1945.

În anul 1913 satul Bălășești avea 250 de familii. În prezent satul numără 450 de familii, este electrificat în proportie de 85%, are școala generală cu 8 clase, grădiniță, șosele pietruite, dumuri, peste 250mp trotuare din beton și un magazin universal.

Satul Ciureștii Noi a luat ființă în anul 1938. Prima casă, foarte sărăcăcioasa a construit-o cetățeanul Cruceanu. Neavând sticlă să pună în geam el a pus o țolică (bucată de țesătură de  țară foarte uzată).

Dorul de libertate, dragoste de patrie și un trai fericit, au făcut ca cei peste 56 de eroi ai neamului să-și jertfească viața pentru deplina unitate națională a României în primul razboi mondial, iar cei peste 50 de morți și dispăruți în cel de-al 2 lea razboi mondial, pentru zdrobirea  fascismului german, au pregătit cu un ceas mai devreme ivirea  zorilor comunismului pe pământul patriei.

În timpul celui de-al 2 lea razboi mondial cele mai importante stricăciuni le-a suferit satul Bălășești, care a fost bombardat de ambele părți belgerante, după ce suferise mari stricăciuni din cauza cutremurului ce s-a produs în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940 dărâmând școala, dispensarul și mai multe clădiri aparținând sătenilor.

După eliberarea țării noastre de sub jugul fascist, în viața satelor comunei Bălășești s-au petrecut schimbări radicale, specifice oricărei așezări din țara noastră. În această direcție consemnăm reforma agrară din martie 1945. Această reformă a afectat în mod deosebit satul Bălășești care era compus numai din clăcași și care nu aveau pământ.

O cotitură radicală în viața satelor comunei Bălășești a produs aplicarea “Hotărârii C.C. al P.C.R. din 3-5 martie 1949 cu privire la înființarea C.A.P.”. La Bălășești i-a ființă la 28 februarie 1958 o Cooperativă Agricolă de Producție care cuprindea 29 de familii cu o suprafață de 134 ha și cu 33,731 lei fond de bază. Aceste ogoare unite au început să fie pentru prima data lucrate cu mijloace mecanizate ceea ce a dus la creșterea producției la hectar și ridicarea nivelului material al membrilor cooperatori.

În prezent în comuna Bălășești toți locuitorii sunt uniți într-o singură Cooperativă Agricolă de Producție numărând peste 1000 de familii cu o suprafață de 4784 ha din care 315 ha vii, 101 ha livezi, 37 ha grădini de zarzavat, peste 300 ha pășuni, iar sectorul zootehnic numără peste 800 de bovine, peste 4500 ovine, peste 1030 porcine.

C.A.P.-ul Bălășești mai poseda 7 autocamioane, un tractor cu remorca și un autoturism de teren. Toți șoferii și tractoriștii sunt din comună. Fondul de bază al Cooperativei Agricole de Producție Bălășești este de 19192000 lei.

Dezvoltarea învățământului general în comuna Bălășești a urmat aceiași linie ascendentă ca și celelalte sectoare de activitate.

Înainte de 1944 existau în cele 4 sate doar 3 școli primare cu un număr de 7 săli de clasă foarte mici și prost întreținute.

Sutele de analfabeti ai comunei care au fost alfabetizați abia după 1944 ne-au fost pildă de felul cum se ocupau organele de stat burgheze de culturalizarea maselor. Situația învățământului de astazi este de necomparat față cu trecutul. Astăzi în comună sunt trei școli generale de 8 ani, două școli primare cu clasele I- IV în satele Pupezeni, Ciurești și Ciureștii Noi la care învață un număr de 816 elevi, adică toți copii de vârstă școlară din comună.

Aceștia sunt educați și instruiți de cele 45 cadre didactice care își desfășoară activitatea în 18 săli de clasă. Important este faptul că din cele 40 de cadre didactice care funcționează în prezent în comuna Bălășești, 28 de cadre didactice sunt locale, 27 cadre didactice calificate.

Care era situația cadrelor didactice din trecut? Ne-o dovedesc chiar ele. Iată ce scria învățătorul Grigore Munteanu când a venit la Bălășești ca singurul învățător al satului la 8 ianuarie 1892: “Astăzi este ziua când am început a merge pe calea spinoasă din Bălășești !” A fost întradevăr o cale spinoasă pe care a parcurs-o timp de 21 de ani. În comparație cu sălile de clasă luminoase și elegante de astăzi școlile din trecut ne sunt descrise de rapoartele dascălilor ca fiind “murdare și friguroase”. Un revizor școlar din anul 1913 notează: “În școală nu s-a facut curățenie de mai multe zile, iar copii tușesc din cauza prafului și a frigului”. Era la 10 decembrie 1913.

Totuși s-au găsit atunci învățători cu suflet și dragoste pentru luminarea sătenilor cum au fost învățătorii: Căpățînă, Munteanu și alții care au dat rezultate satisfăcătoare.

Si dacă astăzi toți elevii vin îmbrăcați frumos, în uniformă la școală, în trecut activitatea nu se putea desfășura din cauza lipsei de îmbrăcăminte și încălțăminte. Iată ce noteaza învățătorul Grigore Munteanu în ziua de 13 decembrie 1892: “Nu s-au dus elevii la biserică din cauză că era ger și elevii erau goi”. Viața grea a locuitorilor din trecut a determinat o frecvență slabă a copiilor la școală. În anul școlar 1916-1917 la școala din Bălășești din 178 copii înscriși la școală au frecventat doar 76 de copii școala, din aceștia unii nu aveau îmbrăcăminte corespunzătoare iar alții nu aveau manuale școlare. Astăzi din prima zi de școală elevii găsesc pe bănci toate manualele școlare dăruite din grija partidului și statului nostru.

O situație foarte grea se prezenta în trecut în privința mobilierului școlar. La școala din Bălășești în 1910 găsim inventariate: 24 catedre, 18 table pentru scris, cuiere, dulapuri cu material didactic, biblioteci, aparate de radio, pycoup-uri și 3 televizoare.

O atenție deosebită se acorda în comuna noastră grădinițelor sezoniere. Astăzi sunt în comună 6 grădinițe sezoniere unde frecventează aproape peste 300 de copii care au vârsta între 3-6 ani. Nu putem face comparație cu trecutul, fiindcă asemenea instituții nu existau.

Înainte de anul 1944 nu existau nici un fel de formații artistice în comună, dar ne-au rămas doine ale ciobanilor alcatuite din grea suferință, jocurile populare natale – Joiana, Nătânga, Mocăncuța, precum și frumoase covorașe țărănești, prosoape și alte obiecte de artizanat, cântece și jocuri care sunt și astăzi exocate cu atâta dragoste de către rapsodul satului moș Gheorghe Dragoi, la fluier și la cimpoi.

Astăzi în comuna Bălășești sunt 8 formații artistice cu peste 100 de artiști amatori care pregătesc și susțin programe artistice în cadrul comunei și în comunele învecinate, participând și la unele manifestații cultural-artistice pe plan județean.

Un focar de cultură actual îl constiutie Biblioteca Comunală care cuprinde peste 9000 volume așezate în local propriu.

Deasemeni cinematograful sătesc care prezintă în fiecare săptămână, în toate satele comunei, filme artistice, documentare și materiale pentru copii.

Despre sănătatea locuitorilor comunei nici vorbă nu era înainte de 23 august 1944. Actualul local al dispensarului uman s-a construit în anul 1941 fiind la început locuința particulară a vachilului Virginia Dimopol, un anume David Virgil. Ca local de dispensar este folosit din anul 1957 când era deservit de o moașă și apoi de o soră de ocrotire. Din anul 1959 dispensarul uman este încadrat cu personal medical cu studii superioare.

Pentru satisfacerea nevoilor materiale mereu crescânde ale cooperatorilor funcționează astăzi patru magazine sătești și trei bufete sătești care satisfac exigentele sporite ale cooperatorilor.

Nu putem face comparație cu situația dinaintea anului 1944 cand exista în Bălășești “Hanul” tot al boierului, unde țăranii își cheltuiau bruma de bani numai pe băutură, celelalte articole de strictă necesitate trebuind să și le cumpere din orașul Bârlad.

În decembrie 1968 și în ianuarie 1973 au început să circule autobuzele și în comuna noastra care fac legatura cu orașul Tîrgul-Bujor.          

Aspirațiile spre un trai mai civilizat se reflectă și din dorinta cetățenilor de a cunoaște politica internă și externă a partidului și statului nostru, precum si realitățile dezvoltării economice și sociale ale României Socialiste multilateral dezvoltată.

În fiecare zi presa centrală și județeană este citită în peste 800 de familii iar audițiile radio și vizionările la televizor se fac în peste 500 de familii ceea ce demonstrează că membrii cooperatori sunt informați cu ultimele realități interne și externe.

Un străin care ar veni astăzi în Bălășești ar rămâne plăcut impresionat de realitatea existentă, iar dacă cineva din localnici nu a revăzut comuna în ultimii 10-15 ani ar constata cu uimire schimbările radicale petrecute aici.

Aceasta este noua înfățișare a comunei noastre, făurită de harnicii cooperatori îndrumați de organele și organizațiile Partidului Comunist Român și de organele administrative ale statului nostru.”

 

Bibliografie: Extras din “Studiul Monografic al comunei Bălășești” realizat în anul 1973 de domnul învățător Vîrgolici Dumitru,  Director de Școală  și de Cămin Cultural din comuna Bălășești.

 

Primăria BĂLĂŞEŞTI

Date contact:

Adresa: loc. Bălăşeşti, jud. Galaţi

Cod poştal: 807020

Telefon: 0236/334782, 334754

Fax: 0236/334782

E-mail: primariabalasesti@yahoo.com

Primar

MAFTEI Paul Cezar (n. 04.08.1970)

Studii:

• Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, Facultatea de Drept (2006-2009).

Educaţie

Grădiniţe:

Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 com. Bălăşeşti;

Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 sat Ciureştii Noi, com. Bălăşeşti. Tel: 0236/342 585

Școli gimnaziale:

Şcoala Gimnazială Nr. 1, com. Bălăşeşti; Tel: 0236/334 779